Aceasta sfântă și dumnezeiasca biserică cu hramul "Nașterea Maici Domnului" s-a înălțat din temelie de către Regina Maria cu ajutorul sectorului IV-Verde din București prin contribuția enoriașilor și a fost sfinţită în 1934 de către primul patriarh al României Înalt Prea Sfințitul D. D. Dr. Miron Cristea. Ridicată în stil neobizantin cu elemente de arhitectură românească, această biserică închinată Maicii Domnului, reprezintă prin frumuseţea, nobleţea şi prin calitatea materialelor folosite la decorarea interiorului, o mărturie că în vremurile trecute oamenii au dat lui Dumnezeu ceea ce au avut mai bun. Oamenii au pus la temelia acestei biserici „regale“ iubire, vocaţie, priceperea fiecăruia şi talentul personal, pentru a ridica o biserică ce poate fi uşor încadrată printre cele mai frumoase din Bucureşti.
Pictura realizată în anii următori este opera pictorului Dumitru Brăescu (1886-1947), care studiase la Ravena. Acesta a cercetat şi catacombele romane şi a realizat o trecere de la stilul renascentist în pictura bisericească spre stilul romanic şi bizantin.
Mobilierul, stranele, catapeteasma şi amvonul de lemn, care împodobesc biserica, au fost realizate de sculptorul Grigore Dumitrescu. Sculptate în lemn de nuc şi ornate cu motive florale, fară a fi încărcate excesiv, prin simplitate artistică şi supleţe se încadrează perfect în ambianţa lăcaşului.
Împrejmuită de un parc frumos ce poartă numele reginei Maria, lăcaşul de rugăciune îi invită pe trecători la linişte, reculegere şi adunare sufletească.

Tabloul votivRegina Maria daruieste Maicii Domnului ctitoria sa, urmata fiind de viitorul Rege al Romaniei Mihai – mare Voievod de Alba Iulia, de Carol al II-lea si de primul Patriarh al Romaniei, D. D. Dr. Miron Cristea.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune cu privire la Pururea Fecioara Maria: „Nimeni nu este în viaţa aceasta ca Fecioara Maria. Cercetează omule cu cugetul toată zidirea şi vezi dacă este ceva asemenea sau mai mult decât sfinţenia Fecioarei de Dumnezeu Născătoare. Străbate pământul, priveşte marea împrejur, cutreieră văzduhul, pătrunde cu mintea cerurile. Aminteşte-ţi toate puterile nevăzute şi vezi dacă există o altă minune la fel cu aceasta în toată firea”.
Iată cum ne-o prezintă unul din marii predicatori, Mitropolitul Antim Ivireanul: „Aleasă eşti cu adevărat, ca soarele, pentru că eşti încununată cu toate razele darurilor dumnezeieşti şi străluceşti mai vârtos între celelalte lumini ale cerului. Aleasă eşti şi frumoasă ca luna care cu lumina ei străluceşte mai mult decât stelele cerului. Aleasă eşti, ca revărsatul zorilor, pentru că ai alungat noaptea şi toată întinăciunea păcatului, aducând în lume ziua cea purtătoare de viaţă. Aleasă eşti ca izvorul care cu curgerile cereştilor bunătăţi, adapă sfânta Biserică”.

Sfantul Ierarh Miron Sfantul Miron s-a nascut si a crescut in insula Creta. La inceputul vietii sale a luat femeie si lucra pamantul, mancandu-si painea sa din sudoarea fetei sale si hranind si pe altii; pentru ca din roadele care ii cresteau impartea saracilor, si astfel ostenelile lui erau binecuvantate de Dumnezeu, caci, pe cat dadea el din roade, pe atat ele se inmulteau, si era milostiv mai mult decat ceilalti oameni. Odata a gasit in aria sa pe niste talhari furand, care isi umplusera sacii de grau si nu puteau sa-i ridice de pe pamant. Iar el, in loc sa-i bata sau sa le faca vreun rau, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mainile sale si le-a poruncit sa nu spuna la nimeni lucrul acela.
Pentru o viata imbunatatita ca aceasta a fost pus preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu si invata popoarele sfanta buna credinta si le intarea spre nevointele cele mucenicesti, fiind atunci prigonire a paganului imparat Deciu. Iar dupa moartea lui Deciu si dupa incetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopiei. Si cinstea pomenirile sfintilor mucenici care au patimit pentru Hristos in vremea prigonirii, si facea multe minuni si puteri. El a oprit curgerea unui rau; caci raul umflandu-se, si un barbat slavit, anume Triton, avand mare nevoie sa treaca raul, sfantul episcop a oprit repejunea raului si nu l-a lasat sa curga pana ce acel barbat, trecand dincolo, s-a intors iarasi inapoi. Iar dupa ce s-a intors acela, Sfantul Miron a trimis toiagul sau, poruncind raului ca iarasi sa curga in calea sa. Si ajungand trimisii, cand au tulburat apa cu toiagul sfantului, spunandu-i ei porunca arhiereului, indata a curs raul cu mare pornire si s-a indreptat in curgerea sa ca mai inainte. Acest mare placut al lui Dumnezeu a facut si alte minuni ca acestea si petrecand toata viata lui cu iubire de Dumnezeu si cu cuviosie, s-a mutat la Domnul, avand varsta de 100 de ani.